Connect with us

Hi, what are you looking for?

Ortodox News
The Last Supper Leonardo Da Vinci
The Last Supper Leonardo Da Vinci

Pictura

Ce secrete ascunde Cina cea de Taina – Misterul faimoasei picturi

Semnificația tabloului Cina cea de Taina

Pictura renascentistă “Cina cea de Taină” dă naștere la noi speculații care completează enigmaticul cod al lui Da Vinci. Un volum scris de Dan Brown. “Cina cea de Taină” a lui Leonardo da Vinci este cea mai populară reprezentare artistică a ultimei cine a Mântuitorului.

Marele pictor renascentist a reușit să zugrăvească momentul dramatic în care Isus anunța că unul dintre apostoli îl va vinde. Este însingurat și trist. Geniul lui Da Vinci nu numai că impresionează și astăzi iubitorii de artă, dar generează și interpretări mai mult sau mai puțin veridice.

Convinși că ascunde mistere încă neobservate, teologi, istorici, muzicieni, informaticieni și scriitori au descoperit noi mesaje, simboluri și coduri nedezlegate în compoziția lui Da Vinci. Dacă vreți să-l studiați cu atenție pe viu, nu pe internet sau în cine știe ce copie vicioasă, puteți admira clona uimitor de reușită care străjuiește altarul Bisericii Evanghelice din Râșnov.

Apropiindu-se data Paștelui, care la evrei însemna sărbătoarea comemorării ieșirii din robia egipteană, Mântuitorul Isus a vrut să cineze pentru ultima dată împreună cu ucenicii săi. Știa deja că Iuda îl vânduse și că aștepta doar momentul potrivit pentru a le preda căpeteniilor iudeilor. “Cina cea de Taină” s-a săvârșit în ziua de 13 a anului 30, adică pe 6 aprilie.

Tablouri pictate anterior cu “Cina cea de Taina”

Scena cu Isus înconjurat de cei doisprezece apostoli stând la masă, a fost zugrăvită de mulți artiști de-a lungul timpului, dar cea mai populară rămâne fresca lui Da Vinci, veche de peste 500 de ani.

Înaintea ei au existat și altele. Fresca din catacomba Domițian la Roma îl reprezintă pe Hristos învățător înconjurat de apostoli unde se află toți în jurul unei mese înveșmântați în alb. Chipul lui Hristos arată un Mântuitor foarte tânăr, iar discipolii au fețe de copii.

Fresca Din Catacomba Domitian La Roma
Fresca Din Catacomba Domițian La Roma

Printre mozaicurile din Ravena in secolul 6 există o altă Cina cea de Taină. Apostolii stau în spatele lui Isus în semicerc. Aici Isus este matur, cu barbă.

În bisericile ortodoxe, cina apare în numeroase icoane de lemn, iar în România la Voroneț.

Icoana Ortodoxa
Cina Cea De Taina – Icona Ortodoxa

Întâlnim o cină în care Isus este plasat nu în centru, ci la marginea mesei. Cina din cripta Bazilicii San Isidro din León, fresca aparținând picturii romanice, ne arată nu numai personajele știute, ci și alți ucenici, cum ar fi Matei.

San Isidro
Bazilica San Isidro

Iuda primește pâinea din mâna lui Hristos, în timp ce cu cealaltă mână apucă un pește din tavă, gest prin care își dovedește trădarea.

Cea mai bogată în reprezentări ale „Cinei cea de Taină” este perioada Renașterii. Domenico Ghirlandaio din Florența a pictat în 1480 o cină în care Iuda este însoțit de o pisică, simbol al infidelității.

Ghirlandaio
Ghirlandaio – The Last Supper Of San Marco

În tabloul lui, pictorul olandez Dirk Bouts din Louvain în 1467, înfățișează personajele fără aureolă de sfinți, iar Iuda este pictat cu spatele.

Dirk Bouts
Dirk Bouts – Cina Cea De Taina

Cina cea de Taină a lui Juan de Juanes evocă momentul consacrării pâinii de către Isus, iar Iuda este surprins gata să plece. În ultimele secole, artiștii moderni au dat noi interpretări momentului cinei.

Juan De Juanes
Juan De Juanes

La Bazilica Sagrada Familia, Cina cea de Taină apare sculptată cu forme viguroase de influență cubistă. Pe fațada Patimilor este operă a sculptorului spaniol Josep Maria Subirachs.

Josep Maria
Josep Maria Subirachs – Bazilica Sagrada Familia

Controversatul Dali a pictat și el Cina cea de Taină în 1955, într-o ambianță futuristă.

Salvador Dali
Salvador Dali – Cina Cea De Taina Surrealism

Pictura originala Cina cea de Taina

Peste miile de variante ale Cinei cea de Taină din toate timpurile, cea a lui Da Vinci a rămas cea mai cunoscută. Dorită, copiată și interpretată, are o dimensiune de 460 x 880 cm. Pictura murală se găsește în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.

A fost realizată între 1495 și 1498 în tempera și ulei pe ipsos. După puțin timp, vopseaua a început să se desprindă în cursul secolelor. Pictura a fost de mai multe ori restaurată, rezultatele fiind mai degrabă negative. Culorile întunecate puse de călugării dominicani au distrus peretele inferior, deschizând o ușă chiar la mijloc, eliminând astfel picioarele lui Isus.

Ultima restaurare, începută în 1948 și terminată la 28 mai 1999, a reînnoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru.

În august 1943, în urma unui bombardament aerian, tavanul încăperii s-a prăbușit, iar pictura a rămas ca prin minune intactă. Protejată doar de câțiva saci cu nisip.

În 1980, împreună cu Biserica și cu Mănăstirea Dominicană, opera lui Leonardo da Vinci a devenit patrimoniu UNESCO.

Este vizitată din 15 în 15 minute de câte douăzeci și cinci de vizitatori. Pe an sunt cam 320.000 de vizitatori, de 34 ori mai puțini decât numărul cererilor.

Cina lui Da Vinci este deosebită, pentru că pentru prima dată personajele sunt zugrăvite cu emoțiile firești din momentul când au aflat de la Isus că “unul dintre voi mă va trăda”.

Reproducerea tabloului Cina cea de taina

Ca și pe Gioconda mulți pictori au încercat să o reproducă, dar fără a reuși să egaleze geniul originalului. Cina a ajuns și in producția industrială. Pe oglinzi, mousepad-uri, fețe de pernă, brelocuri, tablouri canvas cu reproducere Cina cea de Taina, etc. Este cusută pe goblenuri, este folosită în reclame și caricaturi, există și o formație canadiană cu acest nume, dar mai presus de toate, Cina cea de Taină este studiată și răstălmăcită în fel și chip.

Mulți cred că Leonardo da Vinci, autor a peste 600 de invenții, ar fi introdus cu bună știință în pictură mai multe mesaje codate. Nici un detaliu nu pare să fie întâmplător. Eroii cărții lui Dan Brown poartă un dialog despre Cina cea de Taină, ajungând la concluzii care, dacă ar fi adevărate, ar zdruncina din temelie creștinismul. Astfel, de câțiva ani ne macină gândurile, la ideea că personajul din dreapta lui Isus cu un chip feminin este Maria Magdalena, cu care Mântuitorul ar fi avut o legătură intima între ei. Linia umerilor desenează o initiala de la numele femeii. Tot între ei ar fi un V, simbolul Sfântului Graal. Iar dacă imaginea femeii ar muta-o la dreapta, Maria Magdalena ar sta cu capul pe sus pentru un gest tandru.

O legendă spune că Leonardo da Vinci ar fi folosit același bărbat drept model pentru pictarea chipurilor lui Isus și Iuda, cele două personaje semănând foarte mult.

Misterele ascunse ale Cinei cea de Taina

Se vorbește despre fratele geamăn al lui Isus. Unii spun că în tablou n-ar fi Ioan, dar nici Maria Magdalena, ci fratele lui Isus, asemănarea dintre ei fiind izbitoare că Isus ar fi avut legături matrimoniale cu Maria Magdalena. Pare să susțină și experimentul italianului Slavisa Pesci. Informaticianul a obținut întâi imaginea în oglindă a picturii, apoi a suprapus-o peste original. Ceea ce a obținut a dat naștere unor noi ciudățenii și scandaluri. Prin întrepătrunderea celor două imagini se obține silueta unei femei stând în picioare cu un prunc în brațe. Mai apare și un cavaler Templier da Vinci. Ei făcea parte, de altfel, din ordinul Opus Dei. Conform unor dosare secrete din Arhivele Naționale Franceze, imaginea este neclară. De aici și acuzația că marea descoperire ar fi pură speculație, suprapunând parțial cele două picturi. Pesci a descoperit la marginea mesei chipul lui DaVinci însuși.

Lsmirror
Imaginea In Oglinda Suprapusa Peste Original – Slavisa Pesci

Dacă nu ascunde secrete codate, atunci fresca ascunde, desigur, compoziții muzicale. Aceasta este ultima descoperire a compozitorului italian Giovanni Maria Pala. El a arătat că, dacă așezăm pe un portativ mâinile apostolilor și ale lui Isus, precum și pâinile de pe masă exact la înălțimile la care sunt poziționate în tablou, față de o linie orizontală imaginară, vom obține o melodie de 40 de secunde. Notele cântate de la dreapta la stânga, cum scria Da Vinci, formează o compoziție completă, solemnă, în tempo lent, subliniind tragismul scenei biblice, fiindcă apostolii sunt grupați câte trei. Atunci muzica se cântă în măsura de 3/4, așa cum se cântă cea mai mare parte a muzicii din secolul al XV-lea.

Dar de ce ar fi ascuns Leonardo da Vinci această partitură în tablou și ce mesaj transmite melodia? Nu s-a explicat încă.

Întruchiparea zodiilor

Totodată, un post de televiziune german a prezentat o altă teorie naucitoare despre tabloul lui Da Vinci. Autorii susțin că în Cina cea de Taină, sub chipurile apostolilor, se ascund cele 12 zodii. Iisus ar fi semnul balanței. Din că stă cu brațele depărtate, Toma, cu degetul în sus, mimează o înțepătură, deci este semnul Scorpionului. Gheorghe este pregătit să apuce prada. Fiind zodia Leului, Filip are brațele întoarse spre trup ca un Rac. Matei este Săgetătorul, dar fără arc. Simon, Zlotul este berbecul pentru că ține degetele în formă de cerc. Simbolul începutului de an zodiacal, Ioan este zodia Fecioarei. Petru este Capricorn, fiindcă mâna lui stângă pare să semene cu botul unei capre. Iuda nu este nicio zodie. Taurul este Tadeu. Cu degetele ridicate precum coarnele taurului, Andrei simbolizează peștii, după cum ține mâinile, astfel încât să sugereze un peștișor cu înotătoare. Iar zodia Gemeni este reprezentată de Iacob.

Frate cu Iacob, specialiștii au observat că, dată fiind precizia cu care au fost așezate personajele aproape matematică, nu este de mirare că apar atâtea interpretări care mai de care mai aiuristice.

Spuneam că puteți admira Cina cea de Taină la Râșnov. Biserica Evanghelică din Râșnov adăpostește, de fapt, două replici ale Cinei cea de Taină. Una este pictată în 1500 pe peretele din stânga altarului a fost descoperit acum câțiva ani, cu ocazia lucrărilor de restaurare.

Din păcate, pictura murală este în prezent puternic deteriorată, neputându-se descifra detaliile operei contemporane cu Da Vinci.

Însă altarul, construit în 1682, este decorat cu o clonă a celebrei lucrări a lui Da Vinci, realizată de pictorul Eduard Moores în 1929. Biserica poartă hramul Sfântului Matei. Este cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania. A fost amintită în documente prima dată la 1394 și are forma unei bazilici romane, fiind fortificată ulterior în stil gotic.

Cât valorează Cina cea de taina?

Cina cea de Taină a lui Leonardo da Vinci este estimată la 510 milioane de dolari. Principalul motiv pentru care nu a fost vândută sau furată până acum este acela că nu poate fi mutată. Este a treia în topul celor mai scumpe lucrării artistice din lume, după Capela Sixtină, estimate la 789 de milioane de dolari, și Gioconda, la 642 de milioane de dolari. Alți cercetători au efectuat studii pentru a determina ce a mâncat Isus la ultima masă in Cina cea de Taină. Așa s-a descoperit, de exemplu, că mesenii nu stăteau pe scaune la o masă rectangulară, așa cum este prezentată scena în numeroase opere de artă, ci direct pe podea, pe niște perne, după obiceiul roman din acea perioadă. Studiul a fost realizat de doi arheologi italieni și se bazează pe versete din Biblie, pe vechi scrieri iudaice, romane și pe dovezi arheologice. Biblia prezintă ce s-a întâmplat în cursul cinei, dar nu oferă prea multe informații despre ce a mâncat.

Ce au mancat cu adevarat in scena tabloului?

Generoso Urciuoli, care s-a specializat în istoria creștinismului timpuriu, alături de Martha Bergoglio, arheolog și egiptolog din Torino, își prezintă rezultatele studiului în Cartea Ierusalim. Cina cea de Taină, punctul de la care am pornit în studiul nostru este că Isus era iudeu. Cea mai cunoscută, reprezentarea Cinei cea de Taină, este cea realizată de Leonardo da Vinci. Spuneam însă această reprezentare nu este corectă din punct de vedere istoric. Conform lui Pioli, pictura lui Leonardo își are originile în secole de coduri iconografice, reprezentând sacralitatea Euharistiei. Cina cea de Taină are un puternic substrat simbolic, care nu ajută la reconstituirea istorică a momentului, a mai comentat Urciuoli.

Adunând date istorice și indicii din opere de artă paleocreștine, așa cum sunt picturile murale din catacombe datând din secolul al treilea. Cei doi oameni de știință au reconstituit mâncărurile și obiceiurile legate de masă ale iudeilor de acum două milenii. Concluziile acestui studiu sunt substanțial diferite de reprezentările tradiționale ale Cinei cea de Taina. Cina se lua pe atunci în camera superioară a casei, iar mesenii nu stăteau pe scaune în jurul unei mese rectangulare. În acea perioadă, în Palestina, mâncarea era servită pe niște mese micuțe, iar mesenii stăteau pe niște perne sau covoare așezate direct pe jos. Conform lui, Urciuoli, mâncarea era servită în vase din teracotă sau din piatră. Codul strict al etichetei la masă făcea ca la stânga și la dreapta gazdei să se așeze cei mai importanți oaspeți.

Evangheliile menționează doar pâinea și vinul, alimente cu puternică valoare simbolică ce au fost servite de Isus și de apostolii la Cina cea de Taina. Prezența vinului în meniu îi a făcut pe arheologi să pornească în studiul lor de la premisa că această cină ar fi fost una de sărbătoare cu ocazia Paștelui iudaic, sărbătoare ce semnifică eliberarea din robia egipteană a poporului lui Israel. Această ipoteză este susținută și de un pasaj din Evanghelia după Marcu, în care se precizează că această cină a avut loc în perioada sărbătorii azima sau a pâinii nedospită. Dacă a fost o masă de sărbătoare, atunci este foarte probabil ca la masă să fi fost servite mai multe feluri de mâncare. Conform lui Urciuoli și Bergoglio, la Cina cea de Taină ar mai fi fost servită o tocană tradițională iudaică, din carne de miel, cartofi, fasole și orz, o fiertură din fasole gătită îndelung la foc mic, măsline cu isop, ierburi cu gust similar mentei, precum și ierburi amare cu fistic, oțet de curmale, o pastă dulce de culoare închisă, făcută din fructe și nuci. Ierburile aromatice și oțetul sunt tipice pentru Paștele iudaic. Tocana se mănâncă la ocazii festive, iar isopul era consumat zilnic.

Voteaza articolul
[Total voturi: 1 Scor general: 5]
Click to comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Din aceiasi categorie