60 vieţuitoare, viaţă de obşte
Manastirea Bistrita Hram: Adormirea Maicii Domnului
Manastirea Bistrita Adresa: com. Costeşti, 247115, jud. Vâlcea
Acces: DN 67/ Rm. Vâlcea-Tg. Jiu, dreapta pe DJ 646 (km 37), 7 km
(GPS: 45°11 ‘19.12″N, 24°2’23.26″E)
Stareta: stavrofora Mihaela Tamaş;
Contact: +40250863327
Cazare Manastirea Bistrita: cu rezervare la +40250863327
Moaste: St Grigorle Decapolitul
Obiective principale de vizitat la Manastirea Bistrita:
• Schitul Păpuşa, datat la anul 1710, ctitorit de egumenul bistriţean Ştefan arhimandritul, la 500m de mănăstire
• Schitul Scăunelul sau Schitul Peri, datat la anul 1689, ctitorit de egumenul bistriţean Paisie arhimandritul, la 1 km de mănăstire
• Schitul de Supiatră sau Schitul 40 Izvoare, datat la 1701, ctitorit de egumenul bistriţean Ştefan arhimandritul, la 2 km de mănăstire Racla cu moaştele Sf. Grigorie Decapolitul
Se spune că in 1763, când epidemia de ciumă cuprinsese Bucureştiul, este adusă racla cu moaştele Sf. Grigorie Decapolitul În faţa Mitropoliei, iar in urma rugăciunilor ciuma a inceput să dea inapoi, dispărând definitiv.
De văzut:
• Obiective turistice din Parcul Naţional Buila
Manastirea Bistrita legenda
Prima atestare apare într-un document din 16 martie 1494 al lui Vlad Călugărul. Mănăstirea a fost distrusă din temelii de către Mihnea Vodă la 1509. Este refăcută de boierii Craioveşti cu sprijinul Sfântului Neagoe Basarab Voievod, între 1515 şi În 1497 este adusă de la Constantinopol cea mai de preţ comoară a locaşului, moaştele Sf. Grigorie Decapolitul. Legenda spune că moaştele au fost cumpărate de Barbu Craiovescu cu aur de la un turc. Turcul a cerut o sumă mare de aur, greutatea egală cu cea a moaştelor. Însă a urmat o minune: aşezate pe un taler, într-adevăr, cântăreau greu, dar s-au făcut uşoare când banul Craiovescu a pus galbenii pe celălalt taler. Acest lucru l-a făcut pe turc să exclame: ,,Vezi, vezi, cum creştin la creştin trage?” În 1656 Domniţa Bălaşa şi Şerban Cantacuzino donează o raclă de argint, în care să fie aşezate sfintele moaşte. Constantin Brâncoveanu dăruieşte mănăstirii mai multe obiecte de cult, un clopot, şi reface clopotniţa.
În complexul monahal de la Bistriţa a funcţionat prima tiparniţă din Ţara Românească, a ieromonahului Macarie, precum şi o legătorie de cărţi bisericeşti. Aici – după opinia unor cercetători – s-a tipărit în 1508 Liturghierul slavon al călugărului Macarie, prima carte tipărită pe pământ românesc. Ieromonahul Mihail Moxa, în 1620, tipăreşte Cronica Universală,
iar în 1640 Pravila de la Govora.
Din ctitoria Craioveştilor se mai păstrează biserica-bolniţă (1520-1521 ), cu hramul schimbarea la Faţă, având o impresionantă frescă interioară de tradiţie paleologă târzie. Pridvorul bolniţei a fost adăugat în 1710 de Şerban Cantacuzino. Mănăstirea este puternic afectată de cutremurul din 1838, fiind restaurată până în 1855, când a fost sfinţită biserica mare, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Pictura interioară a fost realizată
de Tattarescu, în 1850. După 1877 în mănăstire funcţionează diferite instituţii social-culturale. în 1959 mănăstirea este desfiinţată, fiind reînfiinţată de ÎPS Gherasim în 1984, când încep lucrări de restaurare.
