35 vieţuitori, viaţă de obşte
Manastirea Caldarusani Hram: Sfantul Dumitru (biserica din cetate), Sfantul Ioan Evanghelistul (biserica din cimitir), Sfanta Varvara (cimitirul mirenilor)
Manastirea Caldarusani Adresă: sat Lipia, com. Gruiu, 077130, jud. Ilfov
Cum se ajunge la Manastirea Caldarusani: Varianta 1: din DN 1 Bucureşti-Ploieşti, pe DJ 101 Baloteşti-Căciulaţi-Moara Vlăsiei, apoi DJ 101 C spre Lipia, până la mănăstire (40 km);
Varianta 2: Bucureşti-Ştefăneşti-Dascălu, apoi DC 184 Dascălu-Moara Vlăsiei; din Moara Vlăsiei, DJ 101, DJ 101 C Mănăstirea Căldăruşani (37km) (GPS: 44°40’32.56″N, 26°16’0.62″E)
Manastirea Caldarusani Stareţ: arhim. Lavrentie Gâţă
Manastirea Caldarusani Contact: +40217940307
Manastirea Caldarusani Cazare: 25 locuri
Program de vizitare: –
Moaste: particele din Sf. Grigorie Dascălul, Sf. Dimitrie, St Teodosie, Sf, Artemie, Sf. Lavru, Sf. Marina, St Trifon, Sf. Anastasia
Icoane facatoare de minuni: Icoana Maicii Domnului
De văzut:
• Muzeu: manuscrise, cărţi bisericeşti, broderii de aur, argintărie, icoane vechi şi picturi realizate de Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarescu, Sava Henţia
• Bibliotecă: manuscrise şi cărţi bisericeşti în greacă, latină, italiană, română etc. Odată ajunşi la Căldăruşani, nu uitaţi să vă opriţi pentru câteva clipe la mormântul părintelui Safian de la Antim, ,,Duhovnicul Bucureştilor”.
Manastirea Caldarusani legenda
După prima istoriografie a mănăstirii (1870), aparţinând lui Casian Monahul, a fost ctitorită în 1638 de Matei Basarab (1632-1654). Domnitorul muntean, aflat în conflict cu Vasile Lupu al Moldovei, trecând prin aceste părţi, hotărăşte să zidească pe locul unui vechi schit de lemn o mănăstire din piatră.
Despre existenţa unei sihăstrii la Căldăruşani înainte de 1637 mărturiseşte şi un hrisov din 1615, emis în cancelaria voievodului Radu Mihnea (1611-1616). Matei Basarab va ridica în mijlocul Codrilor Vlăsiei o adevărată cetate, înconjurată pe trei laturi de un lac. Biserica mare a mănăstirii, în plan treflat, cu trei turle, cu hramul Sfantul Dimitrie lzvoratorul de Mir, poartă aceeaşi amprentă arhitecturală ca şi biserica Mănăstirii Dealu şi cea a Mănăstirii domneşti de la Curtea de Argeş.
Paul de Alep, însoţitorul Patriarhului Macarie al Antiohiei în Ţările Române, face, în 1653, următoarea descriere a mănăstirii: ,,Este înconjurată de o apă fără sfârşit şi fără fund, are hramul Sfantul Dumitru şi se numeşte Căldăruşani … ” Numele mănăstirii provine de la configuraţia locului, care are aspectul unei căldări. Prin vestita sa şcoală de copişti, Căldăruşaniul a contribuit din plin în veacurile trecute la crearea limbii române literare. Cea mai fecundă perioadă din istoria mănăstirii rămâne totuşi sfârşitul secolului al XVIII-lea, când, sub păstorirea Sf. stareţ Gheorghe de la Cernica (canonizat în 2005), aceasta devine unul din principalele focare de duhovnicie şi cultură ale arealului românesc.
In 1834, tipografia Ungro-Vlahiei de la Bucureşti va fi mutată la metocul Cocioc al Mănăstirii Căldăruşani, împlinindu-se astfel dorinţa Sf. Mitropolit Grigorie Dascălul (canonizat în 2006), nevoitor un timp în această mănăstire. In 1778 a fost înfiinţată o şcoală de pictură, frecventată şi de Nicolae Grigorescu în anii 1854-1855. Mănăstirea deţine o bogată pinacotecă, care are la bază colecţia de artă a Mitropolitului Ghenadie Petrescu.
Vechea sală a tronului domnitorului Matei Basarab, din Mănăstirea Căldăruşani, adăposteşte acum Sala Tezaurului. Pictura bisericii mari este restaurată de Dimitrie Belizarie în 1911. Între 1950 şi 1958 biserica mănăstirii a fost restaurată de PF Justinian Marina. începând cu 1992, sub stăreţia arhim. Laurenţiu Gâţă, se ridică o nouă stăreţie. In prezent, au loc ample lucrări de restaurare la clădirile aflate în afara cetăţii. Biserica din cimitir, cu hramul Sf. Ioan Evanghelistul, datează din 1804, fiind ctitorită de fraţii Toma şi Constantin Creţulescu.
