Rezumat:
9 vieţuitori, viaţă de obşte
Hram: Buna Vestire, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul (biserica veche) şi Acoperământul Maicii Domnului (noul paraclis)
Adresă: corn. Cotmeana, 117305, jud. Argeş
Acces: din Piteşti (114 km pe A 1, Bucureşti) spre NV pe DN 7 IE 81 până la Linteşti, apoi spre S pe DJ 703A, Cotmeana (36 km) (GPS: 44°59’23.36″N, 24°37’7.44″E)
Stareţ: protos. loasaf Boiciuc
Contact: +40248242011
Cazare: 48 locuri
Moaste: Particele din moaştele Sf Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei
Icoane făcătoare de minuni: lcoana Maicii Domnului (Păzitoarea Mănăstirii Cotmeana)
Manastirea Cotmeana legenda
Mănăstirea Cotmeana este considerată cea mai veche vatră monahală din Ţara Românească, fiind datată, după ultimele cercetări, din anul 1292. Radu I, domnitorul Ţării Româneşti (1377-1383), ridică aici o biserică de lemn, care va arde; în timpul domniei sale, Schitul Cotmeana devine mănăstire.
Mircea cel Bătrân (1386-1418) construieşte, aici, între 1387 şi 1389, o biserică de zid cu hramul Buna Vestire. Biserica va fi restaurată în 1711 de către Constantin Brâncoveanu. A fost reparată în anii 1855-1857 şi restaurată în 1922-1924, 1959, 1972, 1990.
Ansamblul feudal de la Cotmeana este alcătuit din biserică, clopotniţă şi ziduri de incintă construite în scopuri de apărare. La Cotmeana se află cel mai vechi clopot din Ţara Românească, donat mănăstirii de „jupân Dragomir” în anul 1385. Mănăstirea a fost redeschisă în anul 1990, cu binecuvântarea ÎPS Calinie al Argeşului.
Lângă biserica veche (conservată ca monument istoric), în ultimii ani s-au ridicat chilii, o biserică paraclis, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului, trapeză etc. în biserica monument istoric se păstrează portretele lui Mircea cel Bătrân şi Petru Cercel.