Rezumat:
60 vieţuitoare, viaţă de obşte
Manastirea Hurezi Hram: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
Manastirea Hurezi Adresa: loc. Horezu, 245800, jud. Vâlcea
Cum ajungi la Manastirea Hurezi: DN7/E81 Rm. Vâlcea-Tg. Jiu, dreapta după Bogdăneşti, (2 km înainte de loc. Horezu), DC 146, DC 147 2 km, Romanii de Jos; (GPS: 45°10’8.83″N, 24°0’25.64″E)
Stareţă: monahia Pavelina Gagea
Contact: +40250860071
Cazare: 22 locuri, cu rezervare la telefon : +40250860071
Tarif vizitare Manastirea Hurezi: –
Moaste: mana SF. Filip, mana SF. Ierarh Snaidel, palama SF. Marina, particele din moastele Sfantul Ioan Gura de Aur, Sf. Atanasie, Sf. MC. Teodor Tiron.
Legenda
Locaşul este o remarcabilă realizare a artei brâncoveneşti, care se distinge prin originalitate, măiestria liniilor şi culorilor. Meşterii care au creat această capodoperă sunt Istrate lemnarul, Vucaşin Caragea pietrarul şi Manea vătaful zidarilor.
Cei care au executat pictura, între 1692 şi 1694, au fost Constantin, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe şi Ichim. Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu şi familia Cantacuzino. Din iniţiativa domnitorului şi a câtorva boieri şi feţe bisericeşti, Hurezi devine principalul centru artistic al Episcopiei Râmnicului, astfel încât mănăstirile Polovraci, Mamu, Surpatele, Cozia, Govora, la fel ca şi schiturile Feldelşoiu şi Sărăcineşti, au fost construite sau restaurate şi decorate cu picturi de aceiaşi artişti care la Hurezi formaseră o adevărată şcoală stilistică.
Manastirea Hurezi pictura
Biserica, menită să devină necropola Brâncovenilor, a fost reparată şi restaurată de mai multe ori: în 1827, 1872, 1907-1912 şi 1954-1964. Mănăstirea Hurezi a fost inclusă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Ansamblul monastic se compune din: biserica mănăstirii, ctitorită de marele domnitor şi cărturar Constantin Brâncoveanu, aflată în centrul incintei, cu hramul Sf. Împăraţi Constantin şi Elena; biserica bolniţă, ctitorită de doamna Maria, soţia domnitorului, la 1696, pictată de meşterii români Preda, Nicolae şi lanache; Schitul Sf. Apostoli, ctitorit de stareţul mănăstirii, Ioan Arhimandritul, la 1698; Schitul Sf. Ştefan, numit astfel după numele fiului cel mare al domnitorului, care l-a ctitorit la 1703 şi pictat de lanache, Istrate şi Hranite.
Manastirea Hurezi constructia
S-au mai construit: corpul etajat al chiliilor, reşedinţa domnească cu turnul-clopotniţă, sala de sfat şi foişorul egumenului Dionisie Bălăcescu (1725-1753) – bogat ornamentat cu motive decorative, operă a monahului Iosif, cu cele 2 steme heraldice îngemănate, ale Munteniei şi Moldovei, ca simbol de unitate naţională. Pe latura vestică se află trapeza, pictată în 1705-1706, iar deasupra, paraclisul. Constantin Brâncoveanu, ca om de o aleasă cultură a epocii sale, a înfiinţat vestita bibliotecă, rămasă peste veacuri sub denumirea de Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu, care mai numără în prezent aproximativ 4000 de volume.
A funcţionat aici un important centru de cultură, o şcoală de copişti de manuscrise, o bibliotecă umanistă. Hurezi a fost mănăstire de călugări până în 1872, când a devenit de călugăriţe.
Poze
