Rezumat:
10 vieţuitori, viaţă de obşte
Hram: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, Sfântul Voievod Ştefan cel Mare
Adresă: com. Măxineni, 817090, jud. Brăila
Acces: DJ 202 Brăila (35 de km)-Râmnicu Sărat (57 km) (GPS: 45°24’31.92″N, 27°37′ 46.34″E)
Stareţ: protos. Paisie Agache
Contact: +40723028275
Manastirea Maxineni legenda
Noua mănăstire, după cum grăieşte pisania, a fost înălţată pe locul unei biserici de nuiele. Rolul de apărare, atribuit sfintei mănăstiri, explică grosimea neobişnuită a zidurilor: 1,5 m.
In 1718, când tătarii intră în Ţara Românească, Nicolae Mavrocordat va trimite pentru tratativele ce urmau să aibă loc la Mănăstirea Măxineni doi înalţi demnitari, demonstrându-se prin aceasta importanţa acordată mănăstirii.
In 1750, mănăstirea devine metoc al Spitalului Sf. Pantelimon din Bucureşti. Ajunsă în ruină, în 1856, guvernul va aproba reclădirea acesteia. în curând însă Mănăstirea Măxineni va fi transformată în biserică de mir, după 1877 fiind închisă. Zidurile groase ale mănăstirii se prăbuşesc în februarie 1917, în urma bombardamentelor armatei germane şi a aruncării în aer de către armata rusă a unui depozit de muniţie.
Pe data de 24 iunie 1990 se oficiază aici prima Sfântă Liturghie arhierească, după 73 de ani de abandon, de către ÎPS Casian al Dunării de Jos, fiind numit cu acel prilej primul stareţ al mănăstirii reînfiinţate, protosinghelul Simion Victor Ovezea. în anul 2004, cu prilejul sfinţirii mănăstirii, aceasta va primi un al doilea hram: Sf. Voievod Ştefan cel Mare. In prezent au loc ample lucrări de restaurare şi consolidare a vechii ctitoriii a lui Matei Basarab.
Harta Manastirea Maxineni
