45 vietuitoare, viaţă de obşte
Manastirea Samurcasesti Hram: Sfanta Treime, Adormirea Maicii Domnului, Cuvioasa Parascheva
Adresă: com. Ciorogârla, 077055, jud. Ilfov
Cum se ajunge la Manastirea Samurcasesti: din Bucureşti: A1 (20 km de centrul oraşului), apoi DJ 601 (5 km); ori din A1 (15 km), apoi DJ602 (3 km), indicator spre Ciorogârla, până la mănăstire, aflată în sat.; (GPS: 44°26’14.37″N, 25°52’37.95″E)
Manastirea Samurcasesti Stareţă: stavrofora Lucia Bostan
Manastirea Samurcasesti Contact: +40213147058
Program vizitare: –
Moaste: particele din moastele Sf. Ap. Andrei, Sf. Stefan, Sf. Ioan Gura de Aur, Sf. Silvestru
De vazut: Muzeu: icoane şi carte veche românească, chivote, veşminte
Pictorul Nicolae Grigorescu a intocmit, În 1870, un plan pentru pictarea Mănăstirii Samurcăşeşti, cerând maicilor 1000 de galbeni. Suma a fost insă mult prea mare pentru posibilitatile mănăstirii. Aceasta va fi pictată de Gheorghe Tattarescu contra sumei de 500 de galbeni. Lucrările de pictură s-au Încheiat pe data de 13 decembrie 1870.
Manastirea Samurcasesti legenda
Primele vieţuitoare au fost două nepoate călugăriţe ale stareţului Timotei de la Cernica (1807-1816). Întâiul document care atestă existenţa Mănăstirii Ciorogârla este o Hotărâre a Divanului Ţării Româneşti din 31 mai 1811. în 1845 clucerul Alexandru Samurcaş, nepot de frate şi fiu adoptiv al ctitorului, face prima reparaţie a bisericii, care suferise în urma cutremurului din 1838. Domnitorul Carol I va semna o rezoluţie, în 1869, prin care Ministerul Cultelor va acorda mănăstirii o sumă considerabilă pentru o nouă reparaţie a bisericii.
In 1814, în urma unui incendiu, vor fi distruse 30 de chilii. După cutremurul din 1940 biserica şi o parte din chiliile reconstruite sunt grav avariate, locaşul fiind dărâmat din temelii şi reconstruit între 1941 şi 1944, prin contribuţia generalului Teodor Ciurea, prefect al Ilfovului în acea perioadă. In vara anului 1944, racla cu moaştele Sfintei Cuvioasei Parascheva a fost adusă şi adăpostită în biserica Mănăstirii Samurcăşeşti.
Din pictura bisericii vechi, care a aparţinut lui Gheorghe Tattarescu, s-au mai păstrat doar câteva fragmente. In cimitirul mănăstirii se află biserica cu hramul Sf. Împ. Constantin şi Elena, înălţată în anul 1876. Aici sunt îngropate monaha Sofia, fiica lui Ion Heliade Rădulescu, învăţătoare şi stareţă pentru o scurtă vreme la Samurcăşeşti, şi mama eroului Valter Mărăcineanu, Frosa Sarandi, printre primele actriţe de teatru din România.
Până în 1960, în mănăstire au existat ateliere de ţesătorie şi covoare. Astăzi funcţionează aici un atelier de tâmplărie şi de înrămat icoane (primele maşini fiind aduse de Patriarhul Justinian Marina, în 1961, din Germania).
