Rezumat:
5 vieţuitori, viaţă de obşte
Manastirea Sfantul Fanuri Silistea Gumesti Hram: Sfântul Fanurie, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena (biserica din lemn)
Adresă: com. Siliştea-Gumeşti, 147350, jud. Teleorman
Acces: din com. Balaci (localitate situată pe DN 65A, la 30 km N de Roşiori, 70 km S de Piteşti), DJ 703 spre E, Siliştea-Gumeşti, 5 km până la Mănăstirea Sf. Pantelimon; apoi, 1,5 km, DL asfaltat, spre N) (GPS: 44°22’10.61 „N, 24°58’35. 76″E)
Stareţ: ierom. Benedict Mihalcea
Manastirea Sfantul Fanuri Silistea Gumesti Contact: +40724963683, +40766572804
Cazare: 40 locuri
Moaste: particele din moastele Sfintilor Marturisitori de la Aiud
Icoana facatoare de minuni: Icoana Sf. Fanuri (sec. XVII)
Împrejurimi: • la 10 km S-E de mănăstire, lângă satul Baldovineşti, se află ruinele vechii Mănăstiri Baldovineşti (sec. XIV)
• la 10 km S, în satul Plopi, poate fi admirat cel mai bătrân stejar din România, rămăşiţă a vechii Păduri nebune (Deliorman)
• în comuna Dobroteşti (11 km SV), casa mărturisitorului temniţelor comuniste Ioan lanolide
• în comuna Balaci (6,5 km V), ruinele palatului Bălăcenilor şi Biserica Adormirea Maicii Domnului, ctitorită de fiica domnitorului Ţării Româneşti Şerban Cantacuzino
Manastirea Sfantul Fanuri Silistea Gumesti legenda
Pe locul actualei mănăstiri a existat, încă din vremea lui Mircea cel Bătrân, o mănăstire ce a aparţinut vestitei familii a Bălăcenilor, loc în care a fost înmormântat, după bătălia de la Rovine, Marko Kraljevic, despoţul Macedoniei, după cum mărturiseşte Cronica Raguzană. La începutul Sec. al XIX-lea, mănăstirea decade, ajungând un simplu schit al Mănăstirii Glavacioc, Argeş.
In anii ’50 ai secolului trecut, construcţia unui aeroport militar a şters totalmente urmele vechii mănăstiri. După desfiinţarea unităti militare situate lângă aeroport, într-una din cazarmele ruinate, în 2001, începe să funcţioneze, cu binecuvântarea PS Galaction, episcopul Alexandriei şi Teleormanului, schitul cu hramul Sf. Fanurie, aparţinând de Mănăstirea Sf. Pantelimon Siliştea-Gumeşti.
In septembrie 2007, schitul este ridicat la rangul de mănăstire, fiind sfinţită cu acest prilej biserica de lemn cu hramul Sf. împăraţi Constantin şi Elena CTn stil maramureşean, cu câteva elemente arhitecturale specifice zonei Teleorman). în prezent se desfăşoară ample lucrări de construcţie.