40 vieţuitoare, viaţă de obşte
Hram: Schimbarea la Faţă;
Adresa: com. Slatina, 727 490, jud. Suceava
Cum se ajunge la Manastirea Slatina: din Fălticeni spre Sacsa Nouă (7 km), Cornu Luncii (3 km), apoi stânga la Pâraie (11 km) şi Slatina (4 km); (GPS: 47°26’0.99″N, 25°57’30.66″E)
Stareţă: stavrofora Evelina Tănasă;
Contact: +40230573928
Program de vizitare: –
Moaşte: capul Sf. Grigorle Teologul
De văzut: Palatul Domnesc, care adăposteşte muzeul mănăstirii şi cuprinde: manuscrise, carte veche, icoane etc.
Manastirea Slatina – legenda
Este o mănăstire fortificată, prima ctitorie a domnitorului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu. A fost construită între 1554 şi 1558, ca necropolă domnească, aici aflându-se mormintele ctitorului Alexandru Lăpuşneanu, al doamnei Ruxandra, precum şi ale celor două fiice, Teofana şi Teodora. Ansamblul monahal mai cuprinde clopotniţa, palatul domnesc (1558), zidurile incintei, turnurile care adăpostesc paraclisele cu hramurile Sf. Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae, reşedinţa, biblioteca, clopotniţa, chiliile. În cadrul mănăstirii a existat inital o şcoală de muzică, iar în sec. al XIX o şcoală teologică.
Mănăstirea suferă, începând cu sfârşitul sec. al XVII-iea, numeroase stricăciuni şi jafuri, ajungând să rămână pustie timp de 40 de ani. la începutul sec. al XIX-iea redevine mănăstire de călugări, începând lucrările de refacere. În 1821, la Slatina se va refugia Iordache Olimpiotul, unul dintre conducătorii Eteriei. Mănăstirea va fi din nou arsă şi jefuită. Din 1823 au loc noi lucrări de restaurare, conduse de arhim. Filaret şi de Mitropolitul Veniamin Costache. La Mănăstirea Slatina a fost stareţ arhim. Cleopa Ilie între 1948 şi 1958. După Decretul 410/1959 locaşul este închis, fiind redeschis în 1962 ca mănăstire de călugăriţe. După 1990 au loc ample lucrări de restaurare (inclusiv pictura), construindu-se aici şi o casă de oaspeţi.
