70 vieţuitoare, viaţă de obşte
Hram: Invierea Domnului, Schimbarea la Faţă
Adresa: com. Suceviţa, 72751 O, jud. Suceava
Cum se ajunge la Manastirea Sucevita din Suceava, spre Rădăuţi, pe DN2/E85, 35 km, stânga pe DN17 A, prin Rădăuţi şi Marginea, 18 km (GPS: 47°46’42.44″N, 25°42’39.0B”E)
Stareţă: stavrofora Mihaela Cozmei
Contact: +4023041711
Nu are posibilităţi de cazare
Program de vizitare: –
Icoane facatoare de minuni: Icoana Maicii Domnului
Împrejurimi: • Biserica din Arbore
Mănăstirea Suceviţa – legenda
Mănăstirea Suceviţa este, în ordine cronologică, ultima şi cea mai mare mănăstire cu frescă pictată în exterior din nordul Moldovei. Mănăstirea Suceviţa, cu hramul Învierea Domnului, a fost construită la sfârşitul sec. al XVI-iea, de familia Movilă. Tradiţia consemnează prezenţa unor sihaştri, ucenici ai Sfântului Daniil Sihastrul, precum şi existenţa unei biserici din lemn, cu hramul Schimbarea la Faţă, încă de la începutul veacului al XVI-iea, pe locul de sub Muntele Obcina Mare, numit şi astăzi La Pustnici. Prima atestare documentară a mănăstirii datează de la 6 august 1583, din vremea domnitorului Petru Şchiopul. în 1595 domnitorul Ieremia Movilă adaugă bisericii două pridvoare, zidurile şi turnurile de incintă, care conferă mănăstirii înfăţişarea de ceta-te medievală, o casă domnească, ale cărei ruine se mai văd pe latura de nord, precum şi chiliile pentru călugări.
La etajul turnului de intrare se află un paraclis, cu hramul Buna Vestire. Tot din această perioadă datează pictura interioară şi exterioară a bisericii de o valoare artistică, culturală, istorică şi duhovnicească incontestabilă, executată în frescă de Ioan Zugravul şi fratele său Sofronie, exponenţi ai şcolii de pictură moldovenească. Culorile predominante sunt verdele şi roşul. Programul iconografic cu multitudinea scenelor este o „Biblie în imagini” de la Facere până la Apocalipsă care înfăţişează lucrarea lui Dumnezeu în lume având ca scop: mântuirea neamului omenesc. Apar câteva scene inedite: imnul liturgic „Unule-Născut…” (in naos), alte reprezentări ale Sfintei Treimi, ciclurile complete din vieţile unor sfinţi (Sf. Pahomie, Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, Sf. Ierarh Nicolae, Sf. Gheorghe etc.). Pictura exterioară, bine păstrată, are reprezentată scena „Scara virtuţilor” (pe latura de nord), rugăciunea tuturor sfinţilor, Arborele lui lesei, friza filosofilor antici etc.
Biserica este construită în stil moldovenesc, stil statornicit în epoca lui Ştefan cel Mare, o îmbinare de elemente bizantine şi gotice cu elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova. Muzeul mănăstirii cuprinde o valoroasă colecţie de artă medievală: icoane, sculpturi în lemn şi fildeş, broderii, manuscrise miniate, argintărie, acoperămintele de morminte ale domnitorilor Ieremia (1606) şi Simion Movilă (1609) etc. In cimitirul mănăstirii se află Biserica Botezul Domnului, construită de mitropolitul Gheorghe Movilă în 1580, devenită biserică de mir în 1832. Mănăstirea Suceviţa, alături de celelalte mănăstiri cu pictură exterioară din Moldova, a căror faimă a depăşit de mult graniţele ţării, stă mărturie peste veacuri a credinţei strămoşeşti şi a puterii de creaţie a popo-rului român.
