Rezumat:
85 vieţuitoare, viaţă de obşte
Manastirea Viforata Hram: Sfântul Gheorghe, Sfântul Proroc Ilie (paraclisul)
Adresă: sat Viforâta, corn. Aninoasa, 137007, jud. Dâmboviţa
Acces: din DN 71 Târgovişte-Sinaia, DJ 71 B spre NE până în satul Viforâta (5 km din Târgovişte) (GPS: 44°58’22.48″N, 25°27’55.62″E)
Manastirea Viforata Stareţă: stavrofora Mihaela Grăjdean
Manastirea Viforata Contact: +40245226548
Moaşte:părticele din moaştele Sf. Gheorghe, st Vlasie, St. Haralambie
Icoane făcătoare de minuni: Icoana Sf. Gheorghe (1631)
Împrejurimi:Mănăstirea Dealu (2 km)
Manastirea Viforata legenda
In vara anului 1611 Viforâta este prădată de oştile lui Gabriel Bathory, principele Transilvaniei (1608-1613), care îşi instalează tabăra, pentru o scurtă perioadă de timp, la Târgovişte. Voievodul Radu Mihnea (1611-1616) restaurează mănăstirea, înzestrând-o cu odoare şi proprietăţi. în timpul domniei lui Matei Basarab (1632-1654), biserica mănăstirii este târnosită a doua oară, fiind ajutată cu nenumărate danii.
Tot atunci, în locul călugărilor greci, sunt aduse călugăriţe, după cum mărturiseşte misionarul slav Dacsici, aflat în 1640 la Târgovişte. Constantin Brâncoveanu (1688-1714) construieşte noi chilii, reface zidul de incintă şi pardoseşte biserica. Biserica din cimitir este ctitorită de Grigore Brâncoveanu (t 1832) şi are hramul Sf. Ap. Petru şi Pavel.
Catapeteasma bisericii mari a fost executată în anul 1864 de către Karl Storck. După cutremurul din 1940, mănăstirea va fi refăcută prin purtarea de grijă a Patriarhului Justinian Marina (1948-1977). în 1960 se înfiinţează aici o Casă sanatorială pentru adăpostirea şi întreţinerea monahiilor şi preoteselor văduve bătrâne. Mănăstirea este afectată grav de cutremurul din 1977.
Au fost rezidite din temelii părţile de V şi N ale ansamblului, terminându-se totodată şi biserica paraclis cu hramul Sf. Proroc Ilie. Până în anul 2000 Viforâta a aparţinut de Patriarhia Română. După această dată trece sub jurisdicţia Arhiepiscopiei Târgoviştei.
In curtea mănăstirii se află Fântâna Mitropolitului Ghenadie, primat al României, din 1904, şi mormântul ieromonahului Macarie, teolog şi compozitor de muzică psaltică bisericească de la începutul secolului al XIX-lea.