Rezumat:
8 vieţuitori, viaţă de obşte
Manastirea Negru Voda Campulung Muscel Hram: Adormirea Maicii Domnului
Manastirea Negru Voda Campulung Muscel Adresă: str. Negru Vodă, nr. 64, Câmpulung-Muscel, 115100, jud. Argeş
Acces: la marginea oraşului Câmpulung-Muscel (la ieşirea spre Piteşti) (GPS: 45°15’33.99″N, 25°2’14.48″E)
Stareţ: protos. Serafim Caiea
Manastirea Negru Voda Campulung Muscel Contact: +40248510750; www.manastireanegruvoda.ro
Moaste: particele din moastele Sf. Pantelimon, St.Varvăra, Sf. Mercurie, Sf. Ioan Botezătorul Icoane facatoare de minuni: lcoana Maicii Domnului Galactrofusa
Icoana Maicii Domnului din raclă, sec. al XVII-lea,
Manastirea Negru Voda Campulung Muscel legenda
După tradiţie, mănăstirea a fost ctitorită în 1215 de Radu Negru Voievod. Va fi rezidită de Basarab I împreună cu fiul său, Nicolae Alexandru, şi reînnoită pe vechea temelie şi din piatra primei ctitorii de Matei Basarab, în 1635-1636, când redevine mănăstire şi va dura până în 1827.
In acel an, episcopul Filaret Beldiman, cu sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Grigorie Ghica, o va reface pentru a treia oară (arhitect Franz Walet), biserica mănăstirii fiind târnosită în 1832. Turnul clopotniţă este cel mai înalt din Ţara Românească (35 m înălţime).
Ansamblul mănăstiresc cuprinde, pe lângă chilii şi biserică, o bolniţă, casa domnească a lui Matei Basarab şi un paraclis voievodal. La Negru Vodă a funcţionat prima tiparniţă din Ţara Românească, aici tipărindu-se, în 1642, prima carte în limba română, lnvăţături pentru toate zilele. Stăreţia a fost modificată în stil brâncovenesc în ultima jumătate a sec. al XVIII-lea.
Biserica mănăstirii păstrează cel mai important document epigrafie din ţară, cea mai veche piatră de mormânt voievodală, aparţinând domnitorului Nicolae Alexandru Basarab (1364). Iconostasul este o adevărată capodoperă, fiind bogat ornamentat cu motive vegetale.
Biserica a fost repictată în frescă (1955-1957), în vremea stareţului Meletie Petcu, de către o echipă condusă de arhim. Sofian Boghiu. Desfiinţată de comunişti în 1959, mănăstirea va fi reînfiinţată în 1989, prin grija ÎPS Calinic al Argeşului şi Muscelului.